Fie că apar după o noapte nedormită, o perioadă stresantă sau sunt instalate deja de multă vreme, cearcănele sunt o problemă cosmetica frustrantă. Ne răpesc din frumusețe, dându-ne un aspect trist și lipsit de tonus. Mai mult decât atât, uneori, cearcănele nu indică doar lipsa de odihnă, ci pot fi cauzate de lipsa unor vitamine sau chiar anumite afecțiuni.
Aspectul de oboseală crește odată cu vârsta din cel puțin două motive: pentru că se resoarbe natural grăsimea facială și pentru că mușchii orbiculari și pielea se lasă progresiv.
Dacă vă numărați printre persoanele cu orbita adâncă și mușchiul orbicular subțire se poate să fi observat predispoziția spre cearcăne accentuate încă din adolescență sau copilărie, mai ales dacă și pielea din jurul ochilor este subțire sau palidă.
Zona de sub ochi este prima care arată deficiențele de somn, lipsa hidratării și alimentația nesănătoasă. Odată cu înaintarea în vârstă, pielea pierde elastină și colagen, iar capilarele devin mult mai vizibile.
Dacă aveți tenul deschis la culoare, cearcănele vor fi albastre. În schimb, dacă aveți tenul mai închis, cearcănele dvs. vor fi vineții sau maro închis. Intensitatea culorii crește dacă nu beți suficientă apă, nu consumați fructe și legume proaspete, vă expuneți des la stres fizic sau psihic și fumați.
Alergiile sau virozele respiratorii pot avea același efect, deoarece afectarea unui organ vecin ochilor (nasul în aceasta situație) determină reacția de dilatare a capilarelor.
Acumularea de limfă în pleoapa inferioară formează inesteticele pungi de sub ochi. Acestea pot dispărea cu oarecare ușurință prin repaus, somn și hidratare, însă, netratate coresponzator, devin fibroase și permanente.
De asemenea, pungile de sub ochi pot indica boli renale, alergice, tiroidiene, circulatorii dar și sinuzite, rinite, deviații de sept și alte probleme medicale.
# installs the runtime libraries, needed for running existing clients sudo apt install ./libubiqclient_<version>_<arch>.deb # installs the development headers, needed for building or modifying clients sudo apt install ./libubiqclient-dev_<version>_<arch>.deb
Alunitele sunt formatiuni de natura benigna, ce apar in urma multiplicarii necontrolate a melanocitelor. Ele se regasesc de obicei pe suprafata pielii sau in membranele mucoase, iar in termeni medicali sunt denumite nevi melanocitici.
Caracterul benign al nevilor este indicat atat de aspect - forma ovala, suprafata regulata, dimensiuni de pana la 5 milimetri, culoare maro, roz sau alba. In cazul unei schimbari a aspectului sau texturii, este indicat sa mergeti la dermatolog pentru un consult specializat.
Alunitele apar atunci cand celulele de la nivelul pielii, denumite melanocite, cresc in formatiuni anormale. Melanocitele sunt distribuite la nivelul pielii cu scopul de a produce pigmentul natural care coloreaza pielea.
Este extrem de important ca alunitele sa fie diagnosticate in mod corect si in timp util, de catre medicul dermatolog. Pentru evitarea oricaror complicatii, va recomandam un control anual al alunitelor, cu precadere la finalul sezonului cald, cat si in cazul in care obserati vreo schimbare la alunitele pe care le aveti.
Alunitele sunt, in general, formatiuni benigne si nu necesita tratament. Pentru o buna ingrijire a pielii si evitarea oricaror probleme sau complicatii, sunt necesare, totusi, minume masuri de precautie.
Protectia solara, prin folosirea produselor cosmetice cu factor ridicat SPF, a palariilor si ochelarilor de soare este esentiala in preventia aparitiei de noi alunite si a riscului de malignizare a celor existente.
Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii care asociaza o intensa senzatie de mancarime, aceasta determinand frecvent intreruperi ale somnului si o iritabilitate marcanta.
Ce este dermatita atopica si cum se manifesta?
Dermatita atopica este de regula prima afectiune care apare in derularea asa-numitului mars alergic, un procent semnificativ dintre copiii afectati dezvoltand ulterior rinita alergica si astm.
Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii care asociaza o intensa senzatie de mancarime, aceasta determinand frecvent intreruperi ale somnului si o iritabilitate marcanta.
Ea afecteaza in mod caracteristic prima copilarie dar poate debuta la toate grupele de varsta. Aproximativ 60% din cazuri apar inainte de primul an de viata si, pana la 85% din cazuri, debutul bolii este pana la varsta de 5 ani.
La producerea dermatitei atopice contribuie mai multi factori, iar expresia ei clinica este guvernata de interactiunile complexe dintre acestia. Aproximativ 70% dintre pacienti au un istoric familial de atopie, deci foarte importanti sunt factorii genetici. Cauza principala a producerii acestei afectiuni este reprezentata de alterarea barierei cutanate datorita unor tulburari ale metabolismului lipidelor din epiderm, caracterizata fiind din punct de vedere clinic de tegumentele foarte uscate sau asa numita xeroza cutanata. La acestea se alatura anomalii imunologice, factori agravanti ai leziunilor cutanate preexistente si factori neuroendocrini.
Dintre factorii care pot cauza o dermatita atopica, cel mai frecvent incriminati sunt alergenii alimentari ca laptele de vaca, ouale, alunele, arahidele, soia, cerealele - in special graul, pestele, fructele de mare, alergeni respiratori ca acarienii din praful de casa, infectiile cutanate de tipul stafilocociilor sau diverselor micoze, agentii de curatare, parfumurile, detergentii, sapunurile sau alte substante care usuca pielea, imbracamintea din materiale sintetice sau din lana. Temperatura ambientala prea ridicata si stresul emotional vor favoriza transpiratia, agravand pruritul cutanat.
Manifestarile clinice in dermatita atopica sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca si distributia lor sunt diferite in functie de varsta pacientului. Astfel, se descriu 3 faze ale dermatitei atopice:
Complicatiile dermatitei atopice sunt in principal infectii cutanate bacteriene, virale sau fungice datorate unei sensibilitati cutanate crescute fata de diversi agenti infectiosi. Nu sunt rare nici complicatiile locale sau sistemice ale corticoterapiei si deloc de neglijat complicatiile survenite in dezvoltarea neuropsihica si emotionala a copiilor ca si impactul negativ al bolii asupra relatiilor intrafamiliale.
Dermatita atopica este o boala cu evolutie imprevizibila, marcata de multiple acutizari ce se pot produce uneori in ciuda respectarii regulilor de dieta sau de ingrijire optima a pielii. Majoritatea cazurilor de dermatita atopica cunosc o ameliorare sau chiar vindecare la varsta adulta, fiind posibile exacerbari intermitente ale bolii pe tot parcursul vietii, mai ales in conditii de stres fizic sau emotional.
Tratamentul dermatitei atopice urmareste evitarea contactului cu factorii declansatori ai leziunilor, controlarea mancarimii, suprimarea inflamatiei pielii, refacerea barierei cutanate si influentarea complicatiilor infectioase si neuropsihiatrice.
Mai ales cand debutul bolii este in copilarie, pentru obtinerea unui control al acesteia este nevoie de o stransa colaborare intre familia copilului cu dermatita atopica, medicul de familie, pediatru, alergolog si dermatolog. Eforturile conjugate ale acestora vor fi orientate spre depistarea factorilor declansatori prin efectuarea unor teste alergologice complexe, stabilirea masurilor de profilaxie, a dietelor si a tratamentelor specifice care sa previna cronicizarea si sa impiedice evolutia naturala a bolii ce presupune asocierea altor afectiuni alergice.
