Alunitele sunt formatiuni de natura benigna, ce apar in urma multiplicarii necontrolate a melanocitelor. Ele se regasesc de obicei pe suprafata pielii sau in membranele mucoase, iar in termeni medicali sunt denumite nevi melanocitici. 

Caracterul benign al nevilor este indicat atat de aspect - forma ovala, suprafata regulata, dimensiuni de pana la 5 milimetri, culoare maro, roz sau alba. In cazul unei schimbari a aspectului sau texturii, este indicat sa mergeti la dermatolog pentru un consult specializat.  

Tipuri de alunite

  • Alunite congenitale - prezente pe piele inca de la nastere, aceste alunite sunt de multe ori considerate semne din nastere. La maturitate, alunitele congenitale se pot transforma in melanom, de aceea trebuie monitorizate pe parcursul adolescentei si al maturitatii. 
  • Alunite dobandite - apar, in general, in urma expunerii prelungite si repetate la soare. Cele mai multe dintre ele nu prezinta niciun risc, insa, uneori, se pot transforma in alunite canceroase. 
  • Alunite obisnuite - au forma regulata si nu reprezinta o problema decat daca isi schimba forma si/ sau textura. 
  • Alunite displastice - sunt cele dobandite, cu forma neregulata, cunoscute si sub denumirea de alunite atipice. In general, acestea au conturul ondulat, culori diferite si sunt mai mari decat alunitele cu forme regulate.

Cauzele aparitiei alunitelor

Alunitele apar atunci cand celulele de la nivelul pielii, denumite melanocite, cresc in formatiuni anormale. Melanocitele sunt distribuite la nivelul pielii cu scopul de a produce pigmentul natural care coloreaza pielea.

Diagnosticarea alunitelor

Este extrem de important ca alunitele sa fie diagnosticate in mod corect si in timp util, de catre medicul dermatolog. Pentru evitarea oricaror complicatii, va recomandam un control anual al alunitelor, cu precadere la finalul sezonului cald, cat si in cazul in care obserati vreo schimbare la alunitele pe care le aveti. 

Semne care indica necesitatea unui consult dermatologic 

Cea mai grava forma de complicatie la nivelul alunitelor este melanomul, una dintre cele mai rare si mai agresive tipuri de cancer de piele. Pentru a va asigura ca alunitele dumneavoastra sunt sanatoase si lipsite de riscuri, verificati periodic starea lor, dar mai ales in cazurile de mai jos. 

  • Schimbarea aspectului - asimetria, schimbarea culorii, margini neregulate, marirea dimensiunii alunitei 
  • Sangerarea unei alunite sau mancarimi ale pielii in zona respectiva 
  • Aparitia unei alunite noi, la maturitate

Ingrijirea alunitelor

Alunitele sunt, in general, formatiuni benigne si nu necesita tratament. Pentru o buna ingrijire a pielii si evitarea oricaror probleme sau complicatii, sunt necesare, totusi, minume masuri de precautie. 

Protectia solara, prin folosirea produselor cosmetice cu factor ridicat SPF, a palariilor si ochelarilor de soare este esentiala in preventia aparitiei de noi alunite si a riscului de malignizare a celor existente. 

Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii care asociaza o intensa senzatie de mancarime, aceasta determinand frecvent intreruperi ale somnului si o iritabilitate marcanta.
Ce este dermatita atopica si cum se manifesta?

Dermatita atopica este de regula prima afectiune care apare in derularea asa-numitului mars alergic, un procent semnificativ dintre copiii afectati dezvoltand ulterior rinita alergica si astm.

Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii care asociaza o intensa senzatie de mancarime, aceasta determinand frecvent intreruperi ale somnului si o iritabilitate marcanta.

Ea afecteaza in mod caracteristic prima copilarie dar poate debuta la toate grupele de varsta. Aproximativ 60% din cazuri apar inainte de primul an de viata si, pana la 85% din cazuri, debutul bolii este pana la varsta de 5 ani.

Factorii care contribuie la dezvoltarea dermatitei atopice

La producerea dermatitei atopice contribuie mai multi factori, iar expresia ei clinica este guvernata de interactiunile complexe dintre acestia. Aproximativ 70% dintre pacienti au un istoric familial de atopie, deci foarte importanti sunt factorii genetici. Cauza principala a producerii acestei afectiuni este reprezentata de alterarea barierei cutanate datorita unor tulburari ale metabolismului lipidelor din epiderm, caracterizata fiind din punct de vedere clinic de tegumentele foarte uscate sau asa numita xeroza cutanata. La acestea se alatura anomalii imunologice, factori agravanti ai leziunilor cutanate preexistente si factori neuroendocrini.

Dintre factorii care pot cauza o dermatita atopica, cel mai frecvent incriminati sunt alergenii alimentari ca laptele de vaca, ouale, alunele, arahidele, soia, cerealele - in special graul, pestele, fructele de mare, alergeni respiratori ca acarienii din praful de casa, infectiile cutanate de tipul stafilocociilor sau diverselor micoze, agentii de curatare, parfumurile, detergentii, sapunurile sau alte substante care usuca pielea, imbracamintea din materiale sintetice sau din lana. Temperatura ambientala prea ridicata si stresul emotional vor favoriza transpiratia, agravand pruritul cutanat.

Manifestarile dermatitei atopice

Manifestarile clinice in dermatita atopica sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca si distributia lor sunt diferite in functie de varsta pacientului. Astfel, se descriu 3 faze ale dermatitei atopice:

  • infantila (intre 2 luni si 2 ani), in care leziunile au un caracter acut cu inrosire si veziculatie accentuata, fiind situate mai ales la nivelul capului (scalp, obraji), gatului, trunchiului si fetelor de extensie ale extremitatilor.
  • cea a copilariei (intre 4 si 10 ani), in care leziuni cutanate sunt mai uscate, adesea lichenificate, fiind frecvent localizate in zonele flexoare ca pliurile gatului, cotului, genunchiului, incheietura mainiilor, la care se adauga inrosirea si edemul din jurul ochilor.
  • cea a adolescentului si adultului, in care leziunile sunt reprezentate de placi foarte uscate, lichenificate, hiperpigmentate situate in zonele de flexie in special la nivelul mainilor, in jurul ochilor, pe pleoape sau retroauricular.

Complicatiile dermatitei atopice

Complicatiile dermatitei atopice sunt in principal infectii cutanate bacteriene, virale sau fungice datorate unei sensibilitati cutanate crescute fata de diversi agenti infectiosi. Nu sunt rare nici complicatiile locale sau sistemice ale corticoterapiei si deloc de neglijat complicatiile survenite in dezvoltarea neuropsihica si emotionala a copiilor ca si impactul negativ al bolii asupra relatiilor intrafamiliale.

Dermatita atopica este o boala cu evolutie imprevizibila, marcata de multiple acutizari ce se pot produce uneori in ciuda respectarii regulilor de dieta sau de ingrijire optima a pielii. Majoritatea cazurilor de dermatita atopica cunosc o ameliorare sau chiar vindecare la varsta adulta, fiind posibile exacerbari intermitente ale bolii pe tot parcursul vietii, mai ales in conditii de stres fizic sau emotional.

Tratamentul dermatitei atopice

Tratamentul dermatitei atopice urmareste evitarea contactului cu factorii declansatori ai leziunilor, controlarea mancarimii, suprimarea inflamatiei pielii, refacerea barierei cutanate si influentarea complicatiilor infectioase si neuropsihiatrice.


Mai ales cand debutul bolii este in copilarie, pentru obtinerea unui control al acesteia este nevoie de o stransa colaborare intre familia copilului cu dermatita atopica, medicul de familie, pediatru, alergolog si dermatolog. Eforturile conjugate ale acestora vor fi orientate spre depistarea factorilor declansatori prin efectuarea unor teste alergologice complexe, stabilirea masurilor de profilaxie, a dietelor si a tratamentelor specifice care sa previna cronicizarea si sa impiedice evolutia naturala a bolii ce presupune asocierea altor afectiuni alergice.

Dermatita seboreica este o afectiune cutanata caracterizata prin cruste (scuame) albicioase,
unsuroase sau uscate. Matreata si scuamele sunt ambele forme ale dermatitei seboreice. Nu
este contagioasa. Sunt afectate tegumentele scalpului, sprancenelor, fruntii, fetei si ale
santurilor nazale.
De asemenea, mai poate fi localizata pe pielea din spatele urechilor, in canalul auditiv extern si
pe tegumentul trunchiului, in special in dreptul sternului sau in pliurile cutanate. Vindecarea
necesita ingrijirea adecvata a leziunilor si monitorizare starii generale si a evolutiei sub
medicatie de catre un medic dermatolog.
Semnele si simptomele dermatitei seboreice
Pe tegument apar cruste (scuame) albe, care se pot desprinde, ramanand niste pete rosiatice.
Scuamele se fixeaza pe firele de par. Acestea pot provoca prurit (mancarimi), dar leziunile sunt
de obicei nedureroase daca nu apar complicatii infectioase.
Cauzele dermatitei seboreice
Cauzele dermatitei seboreice nu sunt pe deplin intelese, insa boala este asociata cu un raspuns
imun anormal la prezenta unei ciuperci, numita Malassezia, care se gaseste in mod normal la
nivelul pielii.
Numerosi alti factori sunt implicati in aparitia si evolutia bolii, cum ar fi excesul de sebum si
disfunctia barierei cutanate.
Factorii de risc in cazul dermatitei seboreice
Printre factorii de risc se numara:

  • stresul ;
  • temperatura excesiv de calda si umeda sau temperatura rece si uscata;
  • spalarea rara cu sampon;
  • pielea grasa;
  • alte afectiuni cutanate, precum acneea rozacee , acneea vulgara sau psoriazisul ;
  • obezitatea ;
  • boala Parkinson ;
  • folosirea de lotiuni care usuca pielea, ce contin alcool;
  • lipsa odihnei suficiente;
  • alterarea functiei imune a orfanismului.

Dermatita de contact este o afecțiune dermatologică frecventă, caracterizată prin leziuni eritematoase şi pruriginoase ale pielii care apar după contactul cu o substanță străină. Există două forme de dermatită de contact: iritativă și alergică. Dermatita de contact iritativă este cauzată de leziuni tegumentare de la iritaţie (chimică sau fizică), respectiv prin mecanisme non-imunologice. Dermatita de contact alergică reprezintă o reacție de hipersensibilitate întârziată (tip IV), în care, după contactul iniţial cu o substanţă străină, la reexpunere apare inflamaţie mediată imunologic. Diagnosticul etiologic al unei alergii de contact reprezintă o etapă foarte importantă în managementul pacienţilor cu dermatită; în afară de testarea patch, care este standardul de aur pentru a identifica alergenul de contact, pot fi necesare și alte metode de testare cutanată.

Exemple de dermatită  includ dermatita de contact, dermatita atopică(eczema), dermatită seboreică, dermatita cercarială (pruritul înotatorului) sau neurodermatită.

Dermatita de contact rezulta fie de pe urma expunerii la alergeni (aici fiind vorba de dermatita de contact alergica) sau de expunerea la agenti iritanti (dermatita de contact iritanta).

Retine ca dermatita de contact fototoxica (numita si dermatita de fotocontact) apare cand alergenul sau factorul iritant este activat de expunerea la soare.

Multe substante pot cauza astfel de reactii alergice intr-o dermatita de contact, inclusiv sapunurile, cosmeticele, parfumurile, bijuteriile si plantele cu care intram in contact direct.

Dermatita de contact iritanta poate fi cauzata de expunerea frecventa la un agent iritant slab, cum ar fi sapunul sau detergentul. Ea poate sa apara si daca ai intrat in contact cu o substanta iritanta mai puternica, pe o perioada scurta de timp.

Chiar daca nu afecteaza sanatatea, barbia dubla este o problema inestetica.

Tratamentul pentru eliminarea efectului de gusa este neinvaziv, lipsit de riscuri si efecte secundare si poate fi aplicat atat doamnelor, cat si domnilor care isi doresc un aspect intinerit, de lunga durata. 

Avantaje 

  • Elimina grasimea acumulata sub barbie 
  • Reda fermitatea pielii in zona gatului este 
  • Nu necesita perioada de repaus 

Factori care determina aparitia barbiei duble: 

  • Obiceiurile alimentare nesanatoase - consumul de alimente grase, intens procesate si excesul de dulciuri, care duc la formarea depozitelor de grasime si in zona barbiei 
  • Cresterea in volum a glandei tiroide sau probleme asociate hormonilor tiroidieni 
  • Varsta - odata cu inaintarea in varsta, pielea isi pierde elasticitatea, iar acumularea de grasime in exces in zona barbiei nu poate fi sustinuta, astfel ca pielea se lasa 
  • Mostenirea genetica - in unele cazuri, istoricul familial de gusa tiroidiana indica o probabilitate mai mare de a aparitie a gusei.  

Durata 

Procedura 

Ce este foliculita, de ce apare și cum recunoști simptomele ei
Foliculita este o afecțiune comună a firelor de păr și este cauzată de obicei de bacterii sau infecții
fungice. Aceasta se manifestă sub forma unor mici puncte roșii la nivelul firelor de păr sau prin

iritații ale pielii.

Foliculita este întâlnită atât la femei, cât și la bărbați, iar dacă nu este tratată la timp, se poate
agrava și poate provoca afecțiuni mai grave ale pielii. Infecțiile severe pot provoca pierderea
permanentă a părului sau cicatrici la suprafața pielii. Foliculita poate apărea la orice persoană, fiind

mai frecventă în rândul adolescenților și adulților tineri.

Care sunt cauzele care duc la apariția foliculitei
Foliculita este cel mai des cauzată de stafilococul auriu. De asemenea, mai poate fi cauzată și de
viruși, fungi sau de o inflamație a firelor de păr crescute sub piele. Afecțiunea poate fi superficială
sau profundă, în funcție de cât de mult este afectat foliculul firului de păr.
Foliculita apare în zonele în care foliculii sunt mai denși. Cele mai afectate zone ale corpului sunt

brațele, picioarele scalpul, axilele, fața și zona inghinală.

 epilatul cu ceară - prin smulgerea foliculilor de păr este lezată pielea, iar stafilococii de la suprafața
pielii ajung în profunzime, favorizează infectarea zonei și apariția foliculitei

 epilatul cu epilatorul sau cu aparatul de ras pot provoca iritații ale pielii
 igiena precară favorizează apariția fungilor și blocajul canalelor sebacee din cauza murdăriei
 mediul umed precum saunele sau piscinele încălzite
 transpirația abundentă, hainele prea strâmte și machiajul excesiv blochează canalele sebacee
și nu permit eliminarea toxinelor din organism

Cum recunoști simptomele foliculitei

Pentru a depista din timp foliculita trebuie să știi care sunt simptomele specifice ale acesteia. Printre
simptomele foliculitei se numără:
 numeroase puncte roșii sau coșuri albe pe suprafața pielii
 mâncărimi ale pielii
 sensibilitate ridicată a pielii și dureri

Ce complicații ale foliculitei pot apărea

Dacă foliculita nu este tratată la timp, aceasta se va agrava și pot apărea complicații care vor
îngreuna tratamentele pentru vindecare. Aceste complicații sunt:
 apariția infecțiilor recurente care se pot răspândi pe alte zone ale corpului
 zone mari de piele infectată care provoacă mâncărimi
 apariția furunculilor sub piele (furunculoză)
 daune permanente ale pielii, apariția de cicatrici și pete
 distrugerea foliculilor de păr și pierderea permanentă a părului

Tipuri de foliculită care afectează sănătatea pielii
Foliculita poate fi de natură microbiană (cauzată de obicei de stafilococi) sau de natură micotică
(cauzată de ciuperci precum Trichophyton rubrum, Pityrosporum, Candida albicans) și există mai
multe forme de foliculită, de la cele superficiale și până la cele profunde, care pot destabiliza
sănătatea pielii. De obicei, foliculita profundă este mai severă.

Forme simple ale foliculitei

 foliculita bacteriană - este cel mai des întâlnită și este caracterizată de bășici roșii sau albe pline
cu puroi, care provoacă mâncărimi. Apare atunci când foliculii firului de păr sunt infectați cu bacterii,
de cele mai multe ori fiind vorba de stafilococul auriu. Deși această bacterie trăiește tot timpul pe
piele, în cazul unei răni sau în urma epilării poate provoca probleme și favoriza apariția foliculitei
 foliculita pseudomonas folliculitis (de jacuzzi) - este cauzată de bacteria pseudomonas care se
găsește în locuri precum saunele sau piscinele încălzite în care nivelul de clor este scăzut. Se
manifestă sub forma unor iritații roșii, cu forme rotunde, și care cauzează mâncărimi ale pielii timp
de 1 - 4 zile. Bășicile se pot transforma ulterior în mici pustule pline cu puroi
 foliculita cauzată de bărbierit (pseudofolliculitis barbae) - i se mai spune „mâncărimea
bărbierului“ și este o inflamație cauzată de creșterea firelor de păr sub piele și apare după utilizarea
aparatului de ras. Îi afectează în special pe bărbați și, pe lângă apariția unor mici pustule pe față și
pe gât, mai pot exista și alte simptome precum înroșire și durere locală. Manifestările dispar după 48
de ore
 pityrosporum folliculitis - este des întâlnită în rândul bărbaților adulți și adolescenților, fiind
cauzată de infecția cu candida. Se manifestă prin apariția unor pustule roșii care provoacă
mâncărimi pe spate, piept, umeri, față, partea superioară a brațelor și uneori pe gât.

Forme severe ale foliculitei

 foliculita profundă (gram negativ) - apare în urma unui tratament îndelungat cu antibiotice pentru
acnee. Antibioticele alterează echilibrul firesc al bacteriilor și duc la creșterea necontrolată a unor
organisme care se numesc „gram negativ“. De obicei, acestea nu provoacă probleme, însă există
persoane la care bacteria se răspândește pe suprafața pielii din jurul gurii și nasului și poate provoca
acnee severă
 furuncul și carbuncul - reprezintă o infecție severă a foliculelor firelor de păr. Un furuncul este ca o
umflătură dureroasă de culoare roz sau roșie care treptat se umple cu puroi și crește în dimensiuni,
devenind din ce în ce mai dureroasă, iar într-un final se sparge. Furunculele mici se vindecă fără să
lase cicatrici, însă unul mare poate lăsa urme permanente. Un carbuncul reprezintă un „ciorchine“
de furuncule și poate apărea de ceafă, spate, umeri sau pe coapse. Acesta cauzează o infecție mai
severă, se dezvoltă și se vindecă mai încet și poate provoca cicatrici pe piele
 sycosis barbae - acest tip de foliculită afectează bărbații care abia au început să se bărbierească.
La început apar niște pustule pe buza inferioară, bărbie și falcă, devenind din ce în ce mai vizibile în
săptămânile următoare, pe măsură ce bărbații continuă să se bărbierească. Forma severă de
sycosis barbae poate provoca cicatrici.
Care sunt tratamentele utile pentru ameliorarea şi vindecarea foliculitei
Diagnosticarea foliculitei se face de către un medic dermatolog care, în urma examinării pielii, va
stabili tipul de foliculită existent.
Solutia moderna şi eficienta pentru tratarea foliculitei – este epilarea cu laser
Epilarea cu laser nu este dureroasă, iar laserul are ca țintă pigmentul firului de păr. Acest tip de
epilare poate fi folosit pe aproape orice suprafață a corpului și pe orice tip de piele, mai puțin pentru
părul alb. Nu este recomandată expunerea la soare după tratament

Abonare Newsletter
Contact
Agora Floreasca, Bucuresti, Calea Floreasca 111-113.
welcome@medissima.ro +40 314 055 333